Cum pot explora un oraș străin?

Mă numesc Martin Schroetter și începând cu 1 septembrie 2022 a trebuit să părăsesc camera mea din mijlocul Germaniei, deoarece apartamentul a fost considerat în pericol de prăbușire și de atunci se află în renovare. De atunci, de la vârsta de 59 de ani, locuiesc la prieteni și rude în diferite orașe.
În fiecare oraș nou, oraș strain pentru mine, îmi revine aceeași sarcină: cum să îl explorez , cum să mă acomodez în el, cum pot să-mi reiau vechile rutine sau preferințe? Unde să descopăr ceva nou, pentru că nu mai există lucrurile cu care eram obișnuit înainte?
Prietena mea locuiește în Galați, România, din octombrie 2023. Galațiul, situat pe cursul inferior al Dunării, aproape de intrarea în Delta Dunării, în sud-estul țării, la granița cu Moldova, este foarte puțin dezvoltat din punct de vedere turistic.

Deoarece Galațiul nu s-a impus cu obiectivele sale turistice, a trebuit să le descopăr singur. Am încercat diferite metode și tehnici și aș vrea să vi le împărtășesc . Poate că unul sau altul dintre cititori le va găsi utile.


Wie erkunde ich eine fremde Stadt?

Mein Name ist Martin Schroetter und am 1. September 2022 musste ich mein Zimmer inmitten Deutschlands verlassen, da die Wohnung als einsturzgefährdet gilt und seitdem saniert wird. Seitdem wohne ich – mit meinen 59 Jahren – bei Freunden und Verwandten in verschiedenen Städten.

In jeder neuen und für mich fremden Stadt stellt sich für mich die gleiche Aufgabe: Wie erkunde ich eine fremde Stadt? Wie lebe ich mich ein? Wo kann ich alte Routinen oder Vorlieben wieder aufgreifen? Wo muss ich was Neues entdecken, weil das bisher Gewohnte nicht vorhanden ist?

Meine Freundin wohnt seit Oktober 2023 in Galati, Rumänien. Galati ist touristisch sehr schlecht erschlossen und liegt am unteren Lauf der Donau am Eingang des Donaudeltas im Südosten des Landes an der Grenze zu Moldawien.

Da Galati sich nicht mit seinen Sehenswürdigkeiten mir aufdrängte, musste ich diese selber entdecken. Ich habe dabei verschiedene Methoden und Techniken ausprobiert und möchte diese mit euch teilen. Vielleicht findet der eine oder die andere Leserin sie hilfreich. Parallel veröffentliche ich den Text in deutscher und rumänischer Sprache. Bei dem rumänischen Text hat mir mein rumänischer Freund aus Bukarest geholfen. Ihm danke ich hier noch einmal herzlichst!

  13. Întrebați-i pe localnici ce este pentru ei cel mai frumos în oraș.

          Nu sunt mulți gălățeni cu care pot vorbi. Foarte puțini știu să vorbească engleza sau germana, iar cunoștințele mele de limbă română sunt încă prea puține. Cu unii dintre ei reușesc totuși să port o conversație. Întrebarea mea preferată, după obișnuitul smalltalk, este: Ce considerați că este cel mai frumos lucru din Galați? Pun în mod deliberat o întrebare comparativă. Spre surprinderea mea, toată lumea răspunde: nimic. Nu există nimic, absolut nimic. Chiar și atunci când menționez locuri precum Mall-ul, mi se spune imediat că sunt mall-uri mai frumoase în București. După ce se gândesc un pic, uneori menționează Dunărea. Strict vorbind, însă, Dunărea nu face parte din oraș. Un profesor de engleză face excepție; pentru el, observatorul din Muzeul de Istorie Naturală este frumos.

            Ce fel de oraș este acela ai cărui locuitori nu găsesc nimic frumos în el? De ce mai sunt acești oameni aici? Ce îi reține atunci în Galați? Trebuie să mă gândesc la Cesar Manrique, un arhitect și ecologist spaniol din insula Lanzarote, care a recunoscut de timpuriu expansiunea urbană cu apartamente de vacanță și complexe hoteliere din Insulele Canare. Cu multă energie și simț estetic, a făcut ceva în acest sens și a modelat în mod decisiv imaginea insulei vulcanice. Am văzut un mirador construit de Manrique în El Hierro, care m-a impresionat din punct de vedere arhitectural, a fost construit cu materiale de construcție locale și a fost ridicat într-un punct de observație avantajos. Așa ceva nu s-a întâmplat vreodată la Galați și toată lumea vede doar urâtul, fără să schimbe nimic.

     12. Lăsați orașul să vă surprindă

    Prima mea impresie despre Galați: un oraș industrial urât, la capătul lumii. În afară de Dunăre, nu există nimic frumos sau interesant aici. Într-o zi văd afișe care anunță un meci de volei al clubului local: Arcada Galați împotriva unei echipe finlandeze. Mă duc la meci și sunt însă plăcut surprins. Galațiul are un club de volei masculin de primă divizie care a fost de mai multe ori campion al României în ultimii ani. Arcada Galați are o echipă foarte bună și mulți spectatori. Văd un meci bun și trăiesc o atmosferă entuziastă în sală. Chiar nu mă așteptam la așa ceva la capătul lumii.

13. Frage Einheimische, welches für sie das schönste in der Stadt ist

Es gibt nicht viele Galater mit denen ich mich unterhalten kann. Die wenigsten können Englisch oder Deutsch und mein Rumänisch ist noch zu schlecht. Bei einigen gelingt dann doch ein Gespräch. Meine Lieblingsfrage nach dem üblichen Smalltak ist: Was ist für Sie das schönste in Galati? Ich stelle ganz bewusst eine vergleichende Frage. Zu meiner Überraschung: sagen alle: „Nimic“. Es gibt nichts, gar nichts. Sogar wenn ich dann Orte, wie die Shopping Mall anführe, wird mir sofort gesagt, dass es in Bukarest schönere Malls geben würde. Nach längerem Nachdenken wird dann manchmal die Donau genannt. Die Donau gehört aber strenggenommen gar nicht zur Stadt. Ein Englischlehrer ist die Ausnahme, für ihn ist das Observatorium im Naturkundemuseum schön.

Was ist das für eine Stadt, deren Bewohner an ihr nichts Schönes finden? Warum sind diese Menschen dann noch hier? Was hält sie dann noch in Galati? Ich muss an Cesar Manrique denken, einem spanischen Architekten und Umweltschützer auf der Kanareninsel Lanzarote, der früh die Zersiedelung mit Ferienwohnungen und Hotelanlagen auf den kanarischen Inseln erkannt hatte. Mit viel Energie und ästhetischem Gefühl hatte er etwas dagegen unternommen und das Bild der Vulkaninsel entscheidend geprägt hat. Ich habe einen von Manrique erbauten Mirador auf El Hierro gesehen, der architektonisch mich beeindruckt, mit lokalen Baustoffen gebaut und an einem tollen Aussichtspunkt errichtet wurde. So etwas ist in Galati bisher noch nicht passiert und jeder sieht nur das Hässliche ohne etwas zu verändern.

12. Lass dich von der fremden Stadt überraschen

Mein erster Eindruck von Galati ist: eine hässliche Industriestadt am Arsch der Welt. Außer der Donau ist hier nichts Schönes oder interessantes. Eines Tages sehe ich Plakate hängen, die ein Volleyballspiel des örtlichen Clubs: Arcada Galati ankündigen gegen eine finnische Mannschaft. Ich gehe zum Spiel und bin positiv überrascht. Galati hat einen Erstligaclub im Männervolleyball, der in den zurückliegenden Jahren mehrfach rumänischer Meister geworden ist. Arcada Galati hat eine sehr gute Mannschaft und viele Zuschauer. Ich sehe ein gutes Spiel und erlebe eine begeisterte Stimmung in der Halle. Das hätte ich am Arsch der Welt wirklich nicht erwartet.

Fortsetzung folgt

11. Citiți ziarul local

Descopăr ziarul local „Viata Liberă“, o revistă zilnică cu aproximativ 10-15 pagini. Acum îl citesc aproape zilnic și îl folosesc pentru a-mi exersa limba română. Subiectele relatate mi se par interesante. În parte îmi sunt confirmate clișeele, pe de altă parte sunt informat despre subiecte noi. Cazurile de mită în instanță, autoritățile care lucrează lent în proiectele de construcții și un accident de tren în gară din cauza lipsei controalelor Inspecției Tehnice, îmi confirmă prejudecățile germane despre România. Sărbătorirea jubileului universității locale, progresul construcției în domeniul transporturilor și al podului suspendat de la Brăila, demararea unei investiții de 1,5 miliarde de euro pentru o fabrică de baterii și dorința de a deveni Valea Hidrogenului din Europa arată noi evoluții și îmbunătățiri ale infrastructurii locale și ale performanței economice. Din nou și din nou citesc anunțuri și articole despre evenimente, cum ar fi în domeniul sportului sau al artelor. Pentru mine, sugestii de a face vizite.

11. Lies die Lokalzeitung

Ich entdecke die Lokalzeitung „Viata Libera“, eine täglich erscheinende Zeitschrift mit ca. 10-15 Seiten. Ich lese sie inzwischen fast täglich und übe damit meine Rumänischkenntnisse. Ich finde interessant über welche Themen berichtet wird. Teilweise werden meine Klischees bestätigt, teilweise werde ich auf neue Themen aufmerksam gemacht. Bestechungsfälle vor Gericht, langsam arbeitende Behörden bei Bauprojekten und ein Zugunglück im Bahnhof wegen mangelnder TÜV-Kontrollen bestätigen meine deutschen Vorurteile über Rumänien. Die Jubiläumsfeier der lokalen Universität, Baufortschritte bei Verkehrsmitteln und der Europabrücke, der Start einer 1,5 Milliarden Euro Investition für eine Batteriefabrik und der Wunsch das Hydrogen Valley Europas zu werden zeigen neue Entwicklungen und Verbesserungen der lokalen Infrastruktur und Wirtschaftsleistung. Immer wieder lese ich Hinweise und Ankündigungen von Veranstaltungen, wie im Sport und Kunstbereich. Für mich Anregungen, dort hinzugehen.

Fortsetzung folgt

10. Gehe Umwege

Am Anfang steht immer ein neuer Weg, neu für mich, weil ich ihn zum ersten Mal gehe. Beim zweiten und dritten Mal wird es schon zur Gewohnheit und ich erwische mich selber dabei, dann diesen Weg effizienter zu gehen, d.h. schneller ohne nach Rechts oder Links zu gucken. Zum Kennenlernen in einer fremden Stadt durchbreche ich dieses Muster und gehe bewusst Umwege. Dabei entdecke ich für mich weitere ungewohnte Dinge. Ein Beispiel ist die Wegführung in Galati. Am Bulevardul Siderurgistilor sind Plattenbauten 4-6 Stockwerke hoch gebaut, im Erdgeschoss sind oft Läden und Geschäfte. Von der Seite des Bulevarduls aus gibt es aber keine Eingangsbereiche für die Wohnungen in den Stockwerken darüber. Man muss also den ganzen Block umrunden, um an die Eingangsbereiche zu kommen, wo auch meistens die Parkplätze sind. Das können schon mal 500 – 800 Meter zu Fuß sein.  Zwischen den Blöcken sind aber schmale Gänge, gerade breit genug, dass eine einzelne Person durchgehen kann. Kein Licht, viel Taubenschiss. Man kann aber durchgehen, um zu den Eingangsbereich zu kommen für die darüberliegende Stockwerke. Diese Anordnung habe ich erst während eines Umweges entdeckt.

Fortsetzung folgt

10. Faceți ocoluri

            La început există întotdeauna un drum nou, nou pentru mine, pentru că îl parcurg pentru prima dată. Până a doua sau a treia oară, când devine un obicei și mă trezesc mergând mai eficient, adică mai repede, fără să mă uit în dreapta sau în stânga. Pentru a cunoaște un oraș strain mie, întrerup acest tipar și fac în mod deliberat ocoluri. În felul acesta, descopăr mai multe lucruri nefamiliare mie. Un exemplu este sistemul de orientare din Galați. Pe Bulevardul Siderurgiștilor, clădirile prefabricate sunt construite cu 4 până la 6 etaje, iar la parter se află adesea magazine și birouri de afaceri. Din partea dinspre bulevard, însă, nu există access pentru apartamentele de la etajele superioare, așa că trebuie să înconjurați tot blocul pentru a ajunge la zonele de access din spate, unde sunt de obicei locurile de parcare. Aceasta poate fi o plimbare de 500-800 de metri. Între blocuri sunt însă coridoare înguste, dar suficient de largi pentru ca o singură persoană să poată trece prin ele. Fără lumină, cu multe excremente de porumbei. Puteți totuși trece prin aceste ganguri pentru a ajunge la intrările din spate. Am descoperit acest aranjament abia în timpul unui astfel de ocol.

  9. Găsiți un suvenir și aduceți-l acasă sau altfel spus, ce fac cel mai bine oamenii din Galați? Încearcă-l sau cumpără-l!

Primul meu suvenir ar trebui să fie braga. Braga (numită “boza” în slavonă și turcă) este o băutură dulce-acrișoară, de culoare maro, făcută prin fierberea meiului măcinat cu apă. La origine este o băutură a turcilor nomazi din Asia Centrală. În Galați există un producător de la care aș putea cumpăra bragă direct. Din păcate, producătorul nu avea sticle pentru îmbuteliere, așa că a trebuit să cumpăr trei sticle de plastic de 2 litri pentru trei arome diferite. Acasă am gustat-o și avea un gust ciudat. Apoi am lăsat toate sticlele în bucătărie pentru câteva zile. A fost o greșeală. La un moment dat, am observat că a crescut presiunea in sticlele cu bragă fermentată. Am vrut apoi să o arunc în toaletă; când am deschis-o, sticla a explodat. Am sfârșit complet ud și mirosind puternic a bragă. Îmi place braga? Hm, nu pot să spun încă, pentru că braga este descrisă ca fiind o băutură răcoritoare. Poate că este mai degrabă ceva pentru o vara fierbinte. Nu mă voi lăsa descurajat de primele mele experiențe negative și o voi încerca din nou la vară. Deocamdată nu o voi aduce în Germania ca suvenir.

9. Finde ein Souvenir in der fremden Stadt und bring es mit in die Heimat, d.h. was können die Menschen in Galati am besten? Probier es aus oder versuche es zu kaufen.

Mein erstes Souvenir sollte Braga sein. Braga (Boza auf Slawisch und Türkisch) ist ein süß-saures, braungefärbtes Getränk, das durch Kochen von gemahlener Hirse mit Wasser hergestellt wird. Es ist ursprünglich ein Getränk der nomadischen Türken Zentralasiens. In Galati gibt es einen Hersteller, bei dem ich direkt Braga kaufen konnte. Leider hatte der Hersteller keine Probefläschchen und so musste ich drei 2 Liter-Plastikflaschen kaufen für drei unterschiedliche Geschmackssorten. Zuhause habe ich es dann gekostet und es hat eigentümlich geschmeckt. Dann habe ich alle Flaschen ein paar Tage in der Küche stehen lassen. Das war ein Fehler. Irgendwann habe ich gemerkt, dass das fermentierte Braga Gasdruck in den Flaschen entwickelte. Ich wollte es dann in der Toilette entsorgen, beim Öffnen ist mir die Flasche in der Toilette explodiert. Ich war schließlich vollkommen durchnässt und habe stark nach Braga gestunken. Schmeckt mir Braga? Abschließend will ich das noch gar nicht sagen, da Braga als Erfrischungsgetränk beschrieben wird. Vielleicht ist es eher etwas für den heißen Sommer. Ich werde mich von meinen anfänglichen negativen Erfahrungen nicht abschrecken lassen und es im Sommer noch einmal probieren. Als Souvenir werde ich es erst einmal nicht mit nach Deutschland bringen.

Fortsetzung folgt